Lucru manual pentru cartile fara locatie

Acum cateva saptamani am luat o decizie extrem de importanta: cartile ce isi aveau veacul prin dormitor, pe birou, pe sub birou, ingramadite in vechea biblioteca vor avea lebensraum-ul lor.
Astfel am purces la cautarea de variante de construire: biblioteca cumparata, din diverse materiale sau sa ne apucam (subsemnatul si sotia sa) sa o facem cu manutele noastre.
Dupa cateva calcule preliminare, a rezultat ca iesim in economie daca facem raftul cu manutele noastre. Asa ca am purces la cumpararea materialelor:

• scandura din molid (de fapt sipci lipite una de alta) deja uscata, semi-rindeluita din Praktiker (8 scanduri de 200x30x18 a cate 40 ron bucata);
• 2 sipci lungi de 2500 mm cu latime de 44mm, pret per bucata 10 ron;
  
• eurosuruburi (o punga de 30 bucati in valoare de 3 ron);
  
• suporti de rafturi din metal (cei care se fixeaza in lemn pentru a sustine rafturile - 4 bani bucata, am luat 100 dar am folosit 24, in total am cheltuit 4 ron pe suporti);
• lac cu bait inclus (ne-a ajuns pentru 2 maini desi la a doua mana am completat cu putin lac de exterior - 16 ron cutia de 750 ml);
• 2 pensule in valoare de 9,5 ron;
• pe langa materialele acestea am mai adaugat materiale pentru un gratar la casa prietenilor ce ne-au oferit gazduire pentru construirea noii biblioteci (mici, bere, dulciuri, sucuri etc).

In total, am cheltuit "imensa" suma de 437.5 Ron.
Ca durata, ne-a luat 2 jumatati de zi, sambata si duminica.
Ustensile folosite:

• circular;
• burghie pt lemn de 5, 7 si 10;
• bormasina;
• circular pentru taiat scandura;
• ruleta;
• echer + rigla + creion de tamplar;
• 2 pensule pentru "pictarea" rafturilor;
  

Iata cateva poze din timpul operatiunii:
si una dinaintea vopsirii (scuzati calitatea insa e facuta cu telefonul mobil):
Mai multe poze gasiti aici.
Totusi, mai important a fost munca in echipa, alaturi de sotia mea. Este primul proiect realizat cap-coada de catre noi, fara scandal, fara capete sparte. De cate ori ma uit la biblioteca incarcata de carti imi creste inima de bucurie ca am facut ceva cu mana mea (noastra), ca am fost capabili sa gandim si sa actionam structurat, iar rezultatul ne-a imbarbatat sa mai facem asemenea lucruri pentru noi.